Oficiul Român pentru Imigrări este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative înfiinţat la data de 26.06.2007, prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi prin preluarea problematicii ce vizează eliberearea documentului ce atestă dreptul de muncă al străinilor.
Oficiul Român pentru Imigrări îşi exercită atribuţiile ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migraţiei, azilului, al integrării străinilor şi a legislaţiei relevante în aceste domenii.
Activitatea Oficiului Român pentru Imigrări constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei şi al comunităţii, în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte structuri din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi cu alte instituţii ale statului care au atribuţii în asigurarea ordinii de drept, colaborează în acest sens cu cetăţenii şi poate încheia acorduri cu instituţii similare din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale, în condiţiile legii.
Oficiul Român pentru Imigrări este o instituţie destinată gestionării problematicii migraţiei, azilului şi integrării sociale a străinilor în România.
Respectând recomandările experţilor din unele state membre şi având în vedere importanţa acordată acestui fenomen la nivelul Uniunii Europene, Oficiul Român pentru Imigrări a luat naştere, la data de 26 iunie 2007, ca urmare a reorganizării Autorităţii pentru Străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Mai mult, pentru fluidizarea activităţii şi rezolvarea eficientă a problemelor specifice, competenţele privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României au fost transferate de la Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă la instituţia nou creată.
Organizarea şi atribuţiile Oficiului Român pentru Imigrări sunt prevăzute prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.55/2007 şi Hotărârea Guvernului nr.639/2007.
Structură specializată a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Reformei Administrative, Oficiul Român pentru Imigrări dispune de un personal cu experienţă în domeniu, precum şi de o conducere nouă care şi-a asumat un rol activ în cadrul cooperării regionale şi internaţionale în domeniul migraţiei şi azilului şi care va contribui la dezvoltarea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi sud-estul Europei.
Instituirea sistemului unei singure instituţii şi a unei legislaţii unitare privind imigraţia, incluzând regimul străinilor şi azilul, are ca avantaje incontestabile o viziune unitară asupra fenomenului, asigurarea unor proceduri mai bine coordonate, reducerea birocraţiei generată de faptul că imigrantul relaţionează cu o singură instituţie, precum şi, cel mai important, un consum raţional de fonduri financiare, resurse umane şi materiale.
Ca organizare, Oficiul s-a structurat la nivel central şi regional astfel: la nivel central are în componenţă direcţii, servicii şi alte structuri funcţionale şi teritorial - centre, servicii şi alte structuri funcţionale.
Necesitatea înfiinţării în regim de urgenţă a acestei structuri unice cu competenţe în domeniul migraţiei şi azilului a fost justificată de: creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare, precum şi din alte surse de finanţare a activităţilor specifice acestor domenii; continuarea şi intensificarea pregătirilor în vederea aderării României la spaţiul Schengen; asigurarea participării active, coerente şi unitare la procesul de luare a deciziilor la nivel european în aceste domenii atât de dinamice; continuarea procesului de armonizare a legislaţiei şi procedurilor interne în domeniul migraţiei şi azilului la acquis-ului UE în continuă dezvoltare; asigurarea urgentă a unei capacităţi instituţionale sporite pentru asigurarea unui management corespunzător al migraţiei în condiţiile în care ţara noastră devine din ce în ce mai mult o ţară ţintă, inclusiv ca urmare a evoluţiilor de pe piaţa internă a forţei de muncă, de natură să asigure un echilibru optim între beneficiile migraţiei şi posibilele riscuri şi ameninţări la adresa ordinii publice si siguranţei naţionale; necesitatea înfiinţării unui registru unic al străinilor indiferent de statutul acestora în România (migranţi sau persoane în nevoie de protecţie internaţională); implementarea corespunzătoare şi unitară a unor documente comunitare cu aplicabilitate directă la nivel naţional pentru ambele domenii cum ar fi: participarea la mecanismul Dublin şi sistemul EURODAC, punerea în circulaţie a permiselor de şedere uniforme, a paşapoartelor pentru străini cu date biometrice, participare la sistemul european de verificare a vizelor VIS etc.
