Oraşul Giurgiu
Situat la răscrucea unor vechi şi importante drumuri comerciale, Giurgiu a avut din totdeauna un rol însemnat în evoluţia istorica a tării. Fără a fi cel mai vechi oraş din ţara, Giurgiu se numără printre acele localităţi în care populatia autohtona este atestata de secole.
Viaţa oraşului şi a cetăţii este insuficient cunoscută, datorită fie puţinelor documente istorice, fie valorificării insuficiente a izvoarelor otomane, cunoscut fiind faptul că localitatea Giurgiu s-a aflat între 1416 si 1829 sub administraţie turcească.
Giurgiu, probabil vechi toponim dacic însemnând "aşezarea înconjurată de ape", Vlaşca, toponim slav desemnând "Ţara Românilor", apar menţionate, în documente de politică internă, primul la 23 septembrie 1403 şi al doilea la 19 iulie 1498. Importante pentru istoria Giurgiului au fost perioadele în care în fruntea Ţării Româneşti sau aflat voievozii Mircea cel Batran, Dan al II-lea, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Mihnea al III-lea (secolele XIV - XVII).
Stăpânit de turci timp de mai bine de patru secole, Giurgiu a revenit la teritoriul românesc prin Pacea de la Adrianopole din 1829. A fost considerat, in 1848, Koblenz-ul revoluţiei române, activ in perioada premergătoare alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei si Ţării Româneşti. În timpul Războiului de Independenţă din 1877 a suferit bombardamentele turceşti iar în timpul celor două războaie mondiale pe cele ale germanilor. Printre monumentele istorice se remarcă ruinele cetăţii lui Mircea cel Bătrân şi Turnul Ceasornicului (ridicat în a doua jumătate a secolului). Datorită rolului sau de-a lungul istoriei, Giurgiu a fost comparat cu o santinelă a Capitalei la Dunăre.
Cadru geografic
Municipiul Giurgiu - centru politic, administrativ si cultural, resedinta a judetului cu acelasi nume - este situat in sudul a tarii, in lunca de pe malul stang al Dunarii. Suprafata sa este de 3780 ha, din care 2000 ha este teren intravilan. Teritoriul municipiului Giurgiu este strabatut de paralela 45°53' latitudine nordica si meridianul 23°59' longitudine estica.
Poliţia judeţului Giurgiu
După intrarea în vigoare a regulamentului organic din anul 1831 când a fost înfiinţat Ministerul Trebilor din Lăuntru, se formează şi Poliţia oraşului Giurgiu, în atribuţiile sale fiind eliberarea paşapoartelor, supravegherea fugarilor de pe moşiile boiereşti, ordinea şi siguranţa publică, prevenirea şi stingerea incendiilor, verificarea modului in care erau întocmite catagrafiile judeţului, etc. În anul 1861, ca urmare a înmulţirii numarului de caleşti, birje şi căruţe, sau bazele serviciului de circulaţie, publicându-se şi un regulament în acest sens.
Primul şef al poliţiei giurgiuvene, consemnat în documentele vremii, a fost poliţmaisterul Costache Anghelescu. Instituţia Poliţiei a fost reorganizată prin legile din 1877, 1878, 1902, 1929, 1938, 1949, pentru ca după Revoluţia din 1989, organizarea şi funcţionarea Poliţie Române să sufere importante modificări şi completări în anii de evoluţie democraţiei româneşti postcomuniste. Problemele complexe cu care se confruntă societatea, mai ales pe linia infracţionalităţii, impun Poliţiei multă responsabilitate şi profesionalism.
Inspectoratul de Politie Judetean Giurgiu a fost înfiinţat sub această denumire în anul 1981, o dată cu înfiinţarea judeţului, denumire pe care o păstrează şi în prezent.
